De la mexicanii care au rămas fără adăpost din cauza creșterii nivelului mărilor la columbienii afectați de albirea coralilor, sute de persoane spun la cea mai importantă instanță pentru drepturile omului din cele două Americi ce înseamnă pentru ele schimbările climatice, într-un caz istoric care ar putea influența dreptul internațional, potrivit unei analize Reuters.
Avocații de mediu speră, de asemenea, că audierile de la Curtea Interamericană a Drepturilor Omului (IACHR), care au fost solicitate de Columbia și Chile, vor defini obligațiile statelor de a face față crizei climatice și de a împiedica încălcarea drepturilor omului.
În afară de a primi observații din partea victimelor schimbărilor climatice, curtea cu sediul în Costa Rica, care și-a început ancheta în Barbados în luna aprilie, va audia agenții ONU, experți juridici, grupuri de mediu și grupuri de tineri.
Următoarele sesiuni vor avea loc la Brasilia și apoi la Manaus, în Brazilia, la sfârșitul lunii mai, iar un aviz consultativ este așteptat până în mai 2025.
„Sperăm ca avizul juridic al instanței să fie un ghid și o referință pentru Mexic, precum și pentru alte state, pentru a dezvolta politici publice din perspectiva justiției climatice”, a declarat Nora Cabrera, avocat și șef al Our Future, un grup de campanie de tineret pentru justiție climatică cu sediul în Mexic.
„Și că aceasta include compensarea pierderilor și pagubelor pentru comunitățile afectate și politici de adaptare pentru cei care nu sunt încă afectați direct de schimbările climatice”, a spus Cabrera, care va lua cuvântul la următoarea audiere din Manaus.
În ianuarie, Columbia și Chile au cerut CIDH să emită avizul consultativ, afirmând că se confruntă cu „provocarea zilnică de a face față consecințelor urgenței climatice”, inclusiv incendii, alunecări de teren, secete și inundații.
„Aceste evenimente relevă necesitatea unui răspuns urgent bazat pe principiile echității, justiției, cooperării și durabilității, cu o abordare bazată pe drepturile omului”, au afirmat în petiția lor.
„Există o relație strânsă între urgența climatică și încălcarea drepturilor omului”, au adăugat ei.
Activiști de mediu asasinați
Această legătură dintre schimbările climatice și drepturile omului este cea pe care CIDDC va încerca să o definească, examinând în același timp modul în care schimbările climatice afectează migrația și analizând efectul disproporționat asupra copiilor, femeilor și populațiilor indigene.
Chile și Columbia au cerut, de asemenea, Curții să clarifice obligațiile unui stat de a proteja activiștii de mediu.
America Latină este cel mai periculos loc din lume pentru apărătorii mediului și ai terenurilor, potrivit grupului de advocacy Global Witness. Aproximativ 90% din cele 177 de asasinate ale activiștilor de mediu înregistrate în 2022 au avut loc în regiune.
„Audierea urmărește să ceară claritate cu privire la obligațiile privind drepturile omului și criza climatică”, a declarat Jacob Kopas, avocat senior la grupul de mediu Earthjustice, unul dintre avocații care au luat cuvântul la audierea din Barbados din 26 aprilie.
„Aceasta va contribui la crearea unui cadru mai concis pentru a ghida comportamentul și politica statului în vederea confruntării cu criza climatică și a protejării drepturilor omului”, a declarat Kopas.
„Trăin acum schimbări climatice”
Printre cei care vor depune mărturii se vor număra locuitorii comunității de pescari El Bosque din Tabasco, Mexic, unde creșterea nivelului mării cauzată de schimbările climatice a măturat aproximativ 200 de metri de coastă.
Din 2019, școala și peste 50 de case au fost distruse, obligând aproximativ 200 de persoane să plece.
Liderul comunității El Bosque, Guadalupe Cobos, a declarat că ea și 10 vecini vor trebui probabil să plece în decurs de un an și să se reinstaleze într-o zonă aflată la aproximativ 12 km distanță, unde guvernul construiește case noi.
„Noi depindem de mare, dar eroziunea de coastă ne-a afectat modul de viață. Este important ca instanța să știe că trăim schimbările climatice acum și că acest lucru nu este ceva ce se va întâmpla în viitor, peste 20 sau 50 de ani", a declarat Cobos.
„Vrem ca instanța să audă experiențele noastre și să știe că drepturile noastre au fost încălcate, că am fost forțați să migrăm”, a declarat Cobos pentru Thomson Reuters Foundation.
Statele Unite și Canada nu au ratificat tratatul
Opinia consultativă a instanței ar putea avea implicații importante pentru litigiile legate de climă din America Latină și din Caraibe și ar putea facilita luarea de măsuri legale de către comunitățile care trăiesc cu efectele încălzirii globale.
Avizul se va aplica tuturor semnatarilor Convenției americane a drepturilor omului, majoritatea fiind membri ai Organizației Statelor Americane. Cu toate acestea, Statele Unite și Canada nu au ratificat tratatul.
Avizul consultativ va contribui la modelarea sistemelor juridice din regiune, deoarece multe țări vor încorpora jurisprudența acestuia în legile și constituțiile lor.
„Sperăm ca instanța să facă legătura între criza climatică și încălcarea drepturilor omului și să recunoască strămutarea climatică”, a declarat Cabrera, a cărui organizație a sprijinit comunitatea El Bosque. (analiză Reuters)
7
12
